Cum poţi depista vinul fals

Cum poţi depista vinul fals

În ultimul an, consumatorii români au avut surpriza să constate că și mărci cunoscute de vinuri conţin substanţe specifice contrafacerii. În orice caz, există câteva metode simple prin care putem depista calitatea unei astfel de băuturi. Scandalurile din industria vinului românesc s-au ţinut lanţ în ultimii doi ani. România liberă a prezentat într-o investigaţie publicată în ediţia de ieri mai multe reţete care se folosesc în mod curent la falsificarea vinurilor din comerţ. Reporterii au cumpărat produsele chimice utilizate fraudulos în domeniu chiar de la două magazine din Vrancea, o zonă viticolă renumită. Aromă de struguri și de frăguţă obţinută în laborator, colorant artificial de cireșe și vișine, drojdii și activator sunt la îndemâna marelui producător, dar chiar și a ţăranului care are un hectar de vie. De altfel, la începutul acestui an experţii Uniunii Europene au stabilit că nouă sortimente de vin românesc sunt, de fapt, un amestec de apă și alcool din trestie de zahăr sau porumb. 100% zahăr și 80% apă Mărcile incriminate de laboratorul oficial al UE au fost: „Babanul", produs  de Murfatlar, care avea în compoziţie 60% adaos de zahăr și 40% adaos de apă, „Strămoșesc" și „9 poloboace" produs de Vinexport Trade Mark Focșani, cu 30% zahăr și 40% apă adăugate, „Perla Dunării", produs la Galaţi, cu 100% zahăr și 80% apă (practic, acest vin nu are decât o cantitate foarte mică de struguri). Pe aceeași listă s-au mai numărat așa-zisele vinuri „Buchet", de la Casa de vinuri Zorești Buzău,  sau „Alb nobil", fabricat de RomCas Dâmboviţa. Un alt scandal a pornit de la băuturile fermentate liniștit (cunoscute și ca BFL). Acestea sunt în mod normal produse ușor alcoolizate din fructe, dar erau vândute ca vinuri, ocolindu-se accizele. Mai mult, majoritatea BFL-urilor erau de fapt realizate în laborator prin amestec de apă, zahăr, alcool și coloranţi, după cum a scris România liberă anul acesta.  „În iunie 2010, un inspector al Ministerului Agriculturii, în baza unor analize, a descoperit că băutura «Cetera» este falsificată, iar substanţele folosite sunt dăunătoare sănătăţii. Acesta a propus ridicarea licenţei fabricantului și interzicerea produselor de acest gen",  a relatat RL. Cu toate acestea, respectiva băutură nu a fost retrasă din comerţ, iar în aprilie 2011 se vindea cu 3 lei fără TVA sticla de 2 litri. Inspectorul care a sesizat neregulile a fost demis, la intervenţia unui deputat. Nu știm, nu cunoaștem De altfel, autorităţile care se ocupă de controlul pieţei vinurilor încearcă să diminueze prezenţa falsurilor în zonele lor de competenţă. „Nu există vin contrafăcut la noi în Buzău", a fost prima reacţie a directorului OPC din judeţ, Nicușor Constantin, susţinut și de directorul Direcţiei de Agricultură din localitate, Cosmin Florea. O replică similară am întâlnit la Direcţia pentru Agricultură Prahova. Inspectorul Marin Divoiu a susţinut la început că nu știe care e situaţia vinului contrafăcut, pentru că el se pricepe doar la vin natural. Nici organizaţiile profesionale din domeniul viticulturii nu sunt mai deschise faţă de problema vinurilor false. Directorul executiv al Organizaţiei Naţionale Interprofesionale Vitivinicolă, Petre Mocanu,  a acceptat iniţial să ne ofere date ample despre contrafaceri. „Acum sunt în delegaţie, dar sunaţi-mă mâine, că am un dosar întreg și vă dau tot ce vreţi", a afirmat acesta într-o primă discuţie. Ulterior, ne-a tot amânat, invocând că este ocupat și la final ne-a închis telefonul. Oameni puţini, fără putere Instituţia din cadrul Ministerului Agriculturii abilitată cu controlul pieţii vinurilor are prea puţin personal în comparaţie cu gradul de răspândire a falsurilor: doi angajaţi la nivel central și câte doi în cadrul fiecărei direcţii judeţene de agricultură. Ministrul Agriculturii, Valeriu Tabără, ne-a declarat că instituţia încearcă să modifice legislaţia din domeniu până la finele lunii ianuarie. „Este una dintre marile probleme ale noastre și trebuie sub orice formă să o stopăm, atât cu vinurile contrafăcute, și BFL-urile și din păcate, și la unele băuturi alcoolice. Încercăm să schimbăm întreaga legislaţie, să o facem puţin mai aspră", a afirmat acesta. Ministrul susţine că dorește creșterea competenţelor angajaţilor din teritoriu și implicarea Corpului de Control al ministerului în problemă. „Sper ca inspectorii Corpului de Control să aibă aceleași puteri ca și Garda Financiară". Valeriu Tabără s-a plâns că nu este susţinut de organizaţiile din domeniu. „Nu este sprijin total din partea organizaţiilor profesionale. Asta e o altă problemă și lucrăm la ea. Oricum, piaţa vinurilor false are o proporţie mare din piaţa vinurilor din România", a recunoscut ministrul Agriculturii. Experimentul cu bucata de pânză Orice român poate descoperi singur dacă vinul pe care-l cumpără este falsificat sau nu. Pentru test are nevoie de o bucată de lână sau pânză, chiar o felie de pâine. Se toarnă băutura peste aceste produse și, în funcţie de modul în care se colorează, se poate stabili dacă vinul este contrafăcut. „În cazul microprobelor de vinuri roșii falsificate prin adaosul de coloranţi sintetici, lâna se colorează net, iar culoarea persistă și după spălarea cu apă", se arată în studiul „Stabilirea metodelor de determinare a produselor falsificate din industria vinului", realizat de staţiunile de cercetare Murfatlar, Bujoru, Blaj și Iași. „Experimentul arată că, de fiecare dată când lâna va fi colorată în roșu cu nuanţe spre galben, violet sau maro, vinul este colorat artificial", potrivit aceluiași document. De asemenea, vinurile contrafăcute își schimbă gustul, mirosul și culoarea la câteva zile după ce au fost desigilate, chiar dacă sunt depozitate în condiţii recomandate pentru vin.

Autor: Romania Libera Sursa: www.romanialibera.ro  Marti, 20 Decembrie 2011