Obiceiuri de Craciun

Obiceiuri de Craciun

Avem numeroase datini legate de sarbatorile de iarna care fac parte din cultura poporului nostru. Chiar daca unele dintre acestea au fost “uitate” sau inlocuite cu altele asimilate de la alte popoare, totusi cele care ne reprezinta cel mai bine sunt obiceiurile romanesti. Din fericire, mai exista multe zone in tara unde acestea sunt practicate. Colindele Incepand cu Ajunul Craciunului, ulitele satelor rasuna de glasurile cetelor de colindatori. Purtand costume traditionale, acestia merg din casa in casa pentru a le ura oamenilor fericire si prosperitate, dar si pentru a vesti Nasterea Domnului. Colindele autohtone sunt de doua feluri: religioase si laice. Subiectele celor religioase se refera la nasterea lui Iisus Hristos, iar ale celor laice au un caracter liric si sunt modificate de colindatori in functie de gazda pentru care canta. Dar colindele nu sunt cantate doar in perioada Craciunului, ci pana dupa Boboteaza, cele mai cunoscute fiind “Steaua”, “O, ce veste minunata”, “Trei pastori”, “Cantec de Craciun”, “Aseara pe inserate”, ce vestesc Nasterea Domnului, si “Plugusorul”, care este specific Anului Nou. In anumite zone ale tarii se intalneste cantarea religioasa numita “Vecleem” sau “Irozii”, o drama care infatiseaza misterul Nasterii Domnului in toate fazele sale. Cu aceasta ocazie, gazdele impart colindatorilor covrigi, nuci, mere si colacei. In multe regiuni, in special in Moldova, se intalnesc jocurile cu masti. Personajele sunt capra, ciobanul, tiganul, ursul, dar, in timp, au aparut si altele care intruchipeaza mosi, babe, draci. Acest obicei este unul pagan, ce are rolul sa aduca rodnicie anului ce urmeaza, animale cat mai multe in turmele pastorilor si recolte cat mai bogate. “Ursul” isi are originea intr-un cult geto-dac care urmarea fertilizarea si purificarea solului si a gospodariei. Toate colindele si jocurile cu masti marcheaza sarbatorile de iarna si totodata le aduc prosperitate celor colindati. Bradul de Craciun Cel mai frumos obicei de Craciun, asteptat cu nerabdare de catre cei mici, deoarece precede sosirea Mosului, este cel al impodobirii bradului. Acesta nu este specific romanilor, ci se intalneste in toata lumea. Se pare ca dateaza din secolul al VIII-lea, din Germania, unde in fiecare casa se aducea cate un brad neimpodobit. Se spune ca Sfantul Bonifaciu, care propovaduia crestinismul in triburile druide germanice, a taiat un stejar (considerat un simbol al unei zeitaţi pagane), iar acesta, in caderea sa, a doborat toti copacii din jur, mai putin un brad. Sfantul Bonifaciu a socotit aceasta o minune si a denumit bradutul “Copacul Pruncului Hristos”. Nu se stie exact de unde a aparut obiceiul de a-l impodobi. Cert este ca, acum, exista ornamente care mai de care mai frumoase, care confera intregii case un aer de sarbatoare.

Autor: Casamea.ro Sursa: www.casamea.ro  Vineri, 23 Decembrie 2011