Cum arată o fabrică de falsificat carduri, unde se fac si reparatii si se ofera garantie

Cum arată o fabrică de falsificat carduri, unde se fac si reparatii si se ofera garantie

Ingeniozitatea criminalilor informatici de la noi i-a surprins în multe cazuri pe poliţiști, infractorii organizându-se ca într-o afacere. Cel mai răsunător caz de fraudă informatică din acest an și, probabil, pentru mulţi ani de acum încolo, rămâne cel de la mijlocul lui iulie, în care o grupare specializată a păcălit peste 1.000 de persoane, generând un prejudiciu total de peste 20 de milioane de euro. Hoţii români sunt unii dintre cei mai ingenioși infractori informatici după cum reiese din multe alte cazuri, anunţate de presă, dar ale căror detalii sunt mai puţin cunoscute. Dacă în anii 2003 – 2004, profilul infractorului descria un tânăr de 18 - 30 de ani, de atunci și până acum furtul de indentitate online a devenit apanajul hoţilor de toate vârstele, pentru că poate genera rapid venituri mari. Profil de hoţ Unul din cazurile care face deliciul poliţiștilor a fost descoperit anul trecut de Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism. Grupul era specializat în confecţionarea, comercializarea și folosirea dispozitivelor de fraudare electronice. "Infractorii aveau a adevărată fabrică, unde confecţionau de camere de luat vederi și aparatură pentru copierea benzii magnetice. Asigurau și reparaţii și ofereau și garanţie pentru echipamente", a declarat pentru EVZ Mihai Ungureanu - șef birou criminalitate informatică din cadrul Inspectoratului General al Poliţiei. Membrii grupării furau la ATM PINul și datele de pe banda magnetică a cardurilor unor cetăţeni din Germania, Italia, Olanda și Belgia, iar banii erau scoși de pe card din Statele Unite ale Americii (SUA). Majoritatea bancomatelor din SUA nu au implementat sistemul EMV, așa încât identificarea cardului se face doar pe baza PIN-ului și a benzii magnetice, ceea ce permite furtul banilor de pe cardurile clonă, care poartă datele celor originale. Liderul grupării era Nicolae Creţan, poreclit "Nicu Balamuc". "În București erau opt ateliere, localizate în Piaţa Sudului, Pantelimon, Berceni, Drumul Taberei, unde electroniștii confecţionau aparatura". Liderii au primit ca pedepse circa 6-7 ani de închisoare, cu executare. Deși gruparea își alegea victimele în special din străinătate, pe piaţa locală s-a simţit când gruparea a fost prinsă deoarece din ianuarie până în aprilie au mai fost sesizate doar două cazuri de skimming (furt de pe card de la bancomat), spune Ungureanu. Licitaţii fictive Un alt caz, din februarie anul acesta, este cel al unei grupări care se ocupa cu comercializarea de bunuri fictive, folosind sigla e.bay. "Vizaţi erau cumpărători din afară, pe care infractorii reușeau să îi păcălească să trimită sume cuprinse între 3.000 și 30.000 de dolari, sub forma unei plăţi în avans sau plăţi totale. Vânzătorul se prezenta ca fiind american, dar spunea că nu se poate fixa o întâlnire cu cumpărătorul, pentru că este plecat din ţară", potrivit reprezentantului IGPR. Pedofilii utilizează și ei Internetul pentru fraude. În Timișoara, un pedofil, Padiș Ciprian, trimitea materiale pornografice cu copii unor cetăţeni străini și promitea întâlniri, reușind să îi determine să îi vireze sume în avans.

Autor: Evz Sursa: www.evz.ro  Sambata, 30 Iulie 2011