Printre furtuni și urși: Ghid de drumeţie în siguranţă pe munte

Printre furtuni și urși: Ghid de drumeţie în siguranţă pe munte

EVZ a aflat de la un alpinist cum trebuie să fii echipat și ce comportament este indicat să ai în situaţiile limită ce pot apărea pe trasee: furtună, pierderea marcajului, întâlnirea cu ursul. Cum lunile iulie și august sunt ideale pentru o drumeţie pe munte, EVZ a solicitat ajutorul unui alpinist al Clubului Alpin Român, Dan Vasilescu, pentru a redacta un scurt ghid de evitare a pericolelor. ÎNCĂL?ĂMINTE Nu pleca cu bocanci noi pe traseu Dacă pleci pe trasee simple și scurte (maximum 4-5 ore), poţi apela la adidași și sandale de munte. Alege piesele de încălţăminte cu profile antiderapante. Pentru traseele lungi, la înălţimi mari, ai nevoie de bocanci. Nu pleca însă cu o pereche noi. Te poţi trezi că te bat pe traseu. Cumpără-i din timp, testează-i prin oraș și schimbă-i dacă ai probleme. Se poate întâmpla și la mărci de renume. Vara, e bine să ai la tine și apărătoare pentru pietre. O atenţe deosebită trebuie acordată ciorapilor. Lâna e un material mai bun decât bumbacul, dar în magazinele de profil găsești ciorapi din materiale chiar mai bune. Ai grijă ca, în timpul drumeţiei, să schimbi șosetele după 4-5 ore de mers. HAINE Fleece, cea mai bună bluză Bine ar fi să îţi iei pantaloni lungi, deoarece în cei scurţi riști să te zgârii sau să te urzici. Ca material, alege pantalonii de doc. La alegerea bluzei, trebuie să știi că bumbacul nu e strălucit. Vei transpira și ţesătura va rămâne udă destul de mult timp. Vei găsi la preţuri decente fleeceuri, bluze pe care le poţi îmbrăca direct pe piele. Acestea elimină rapid apa și vei fi uscat mai tot timpul. Cum vremea pe munte e instabilă, ia la tine și un hanorac potrivit pentru vânt și ploaie. Alege unul cu membrană poroasă Gore Tex. Această membrană lipită pe ţesătură are miliarde de mici găuri pe centimetru pătrat. Astfel, vaporii pot trece prin ea (utilă în eliminarea transpiraţiei), dar picăturile de apă sunt mult prea mari pentru a pătrunde. RUCSAC. Pentru turele cu plecare și revenire la cabană în 5-8 ore este suficient un rucsac de 20 de litri (unul mic, de genul celui folosit în oraș). Pentru turele mai lungi, optează pentru unul de 60-80 de litri. Ideea de cadru este una bună, pentru o postură excelentă pe munte. Unele rucsacuri moderne au mutat cadrul din duraluminiu în interior, o soluţie excelentă pentru a merge cu spatele drept. PLANIFICARE Cine pleacă de dimineaţă, scapă de furtună Înainte să pleci, fii foarte atent la starea vremii. Prognozele pe două zile sunt de regulă foarte precise. De asemenea, trebuie să ai în vedere că, în lunile de vară, furtunile apar adesea după-amiază (mai ales în intervalul 14-18). În aceste situaţii, e recomandat să pleci în trasee mai devreme (în Alpi, oamenii de munte pleacă chiar și la 1-2 dimineaţa), la ora 05, de pildă. Calculează durata traseului și ai grijă să fii într-un loc sigur (cabană, adăpost) la ora când începe furtuna. HRANĂ ȘI APĂ Nu mânca grăsimi înainte de plecare În dimineaţa dinainte de tură evită grăsimile. Refuză salamul, șunca, ouăle. Poţi lua o masă cu brânzeturi ușoare, felii cu dulceaţă ori brânză topită, alături de un ceai îndulcit cu miere. Un alt "meniu" indicat e sana cu fulgi de porumb, de pildă. Ar fi bine să o lăsaţi mai moale cu cafeaua și ţigările. Pentru drum, un pacheţel mic și bogat în calorii. Lactatele sunt bune, dar e destul de greu și riscant să iei iaurtul cu tine (se strică). Cașcavalul e mai puţin perisabil, îl poţi mânca cu roșii, ardei. Ceapa și usturoiul sunt excelente pe munte. Ia cu tine și fructe uscate, alune și nuci. Sunt ușoare și au destule calorii. Dintre fructele proaspete, cele mai bune sunt merele. Pune în rucsac biscuiţi, ciocolată, glucoză, eugenii. Conservele, pateurile sunt mai mult de rezervă, pentru situaţiile în care ești nevoit să poposești în plus. Este riscant să bei apă direct din izvor, așa că ia apă la tine. Nu trebuie să te împovărezi cu prea multă: 250 de mililitri pe oră este de ajuns pentru băut. RESPIRO Pauze dese, cu faţa spre vale La fiecare oră de traseu, ia o pauză de 5-10 minute. Poţi zăbovi în picioare, dar și așezat. Pauzele lungi, în care poţi lua masa, se fac la fiecare 4-5 ore de mers. Nu uita să stai cu faţa la vale, te oxigenezi bine, respiri mai ușor. "Am văzut fete coborând în salturi. E riscant, poţi călca pe o piatră mobilă și dus ești. Grăbește-te încet și ia cu tine beţe de schi, te vor ajuta mai ales la coborâre." DAN VASILESCU, alpinist SITUA?II LIMITĂ Cinci mari pericole în munţi Ai două numere de urgenţă, 112 și 0SALVAMONT (primul caracter e zero, nu litera O). Dacă nu ai semnal, urcă pe creastă. FURTUNĂ. Trebuie să cobori cât de mult sub creastă. Dacă găsești o grotă fără animale e perfect. Nu te adăposti sub un copac izolat. Fii atent să nu ai contact cu stânca. Nu purta obiecte metalice pe piele. Un turist polonez a murit lovit de fulger și se pare că ar fi scăpat cu viaţă dacă nu purta un lănţișor. NOAPTEA PE MUNTE. Dacă te rătăcești și se apropie noaptea, apelează salvatorii. Alege un loc de staţionare pe cât posibil ferit de intemperii. La temperaturi scăzute, membrii grupului trebuie să stea unii lângă alţii, ghemuiţi, copiii și femeile de preferinţă în mijloc. TRASEU PIERDUT. Când e ceaţă, încercaţi să mergeţi răsfiraţi. Astfel, dacă cel din faţă nu găsește următorul marcaj, poate striga la cel din spate să rămână la precedentul marcaj. Dacă nu mai găsești marcajul, ia-o la vale, dar evită grohotișurile și pantele cu iarbă cu o înclinaţie mai mare de 40 de grade. Când dai de primul curs de apă, ţine-l în aval. Dacă e nevoie să-l traversezi, alege un loc unde albia e lată, apa puţin adâncă (sub genunchi), iar viteza curentului de apă – redusă. ÎNTÂLNIRE CU URSUL. E bine să știi că și el e destul de speriat când te vede. Bateţi în retragere încet, cu faţa către animal, fără mișcări ample și bruște. Alegeţi o postură semighemuită, pentru ca animalul să vă perceapă ca fiind mai mic, în înălţime, faţă de el. Dacă sunteţi înalt și staţi drept, vă poate lua drept un pretendent teritorial. Puteţi să îi distrageţi atenţia așezând ușurel un pacheţel de mâncare care îi va distrage atenţia (nu îl aruncaţi spre el). COLEG ÎN PRĂPASTIE. Gândește-te bine: nu te aventura să îl salvezi dacă nu ești convins că poţi ajunge în siguranţă la el. Sună salvatorii și coboară la el dacă se poate. Ai grijă însă să nu miști pietre, acestea l-ar putea lovi. Dacă ajungi la el, nu îl mișca din loc, poate avea răni grave, iar tu îi poţi înrăutăţi starea. Dacă ai cunoștinţe de prim ajutor și știi că poate fi mișcat, du-l într-un loc sigur și acoperă-l cu o pătură, sac de dormit, jachetă etc. Nu-i administra alcool și ţine-l hidratat. ATACAT DE ȘARPE. Șerpii sunt activi dimineaţa și spre seară, în timpul zilei fiind ascunși pentru a evita supraîncălzirea. Unele specii sunt active și noaptea, când vânează. Nu mușcă decât dacă au fost călcaţi direct, sunt în imediata apropiere a cuibului sau se află în perioada de împerechere. De regulă, în mușcătura de apărare, șarpele folosește foarte puţin venin sau chiar deloc. În mușcătura de atac, cantitatea de venin inoculata poate fi însă destul de mare. Înainte de a monta cortul sau a vă așeza pătura de picnic, cercetaţi cu atenţie locul de campare, utilizând un băţ mai lung. Dacă în cadrul grupului sunt cel puţin trei persoane, una dintre ele solicită ajutor. Procedura descrisă în continuare se aplică și este eficientă numai imediat după mușcătură și dacă aceasta s-a produs la nivelul piciorelor sau braţelor: În primul rând, victima nu trebuie să se panicheze și nici să se miște. Ea va fi deplasată de însoţitori. Se evită astfel accelerarea fluxului sangvin și dispersia veninului în ţesuturi. Persoana se pune în poziţia așezat, cu spatele sprijinit de un copac sau de stâncă. Se identifică locul mușcăturii, care se prezintă sub forma a doua plăgi punctiforme, alăturate. Atenţie! Pot fi situaţii în care există o singură plaga punctiformă. Se aplică rapid un garou (confecţionat din elastic, curea, batic, bandană etc) deasupra rănii. Cu lama unui briceag sau cutter, dezinfectat în prealabil cu spirt sau prin expunere la flacără, faceţi două incizii, de câţiva milimetri, în X, cu intersecţia pe plaga punctiformă. Se stoarce sânge prin aceste incizii, dinspre zona depărtată către plagă. Cantitatea de sânge stoarsă poate fi de circa 100 ml. Se pansează și se aplică comprese reci (ideal, cu gheaţă) în zona mușcăturii și se scoate garoul. În celelate situaţii, când din momentul mușcăturii până la aplicarea primului ajutor trec mai mult de 4-5 minute, victima nu mai este lăsată să se deplaseze. Se aplică comprese reci în zona mușcăturii. Victima se așază pe o targă improvizată (pătură, scară de lemn, ușă etc) și se transportă până la locul de contact stabilit cu salvatorii. Atenţie! Evacuarea de către grup se face numai în situaţia în care e posibilă deplasarea fără niciun pericol de cădere! În timpul evacuării, compresele reci se schimbă cât mai des posibil și se monitorizează continuu starea victimei. Din momentul mușcăturii, în funcţie de localizarea acesteia și cantitatea de venin injectată, timpul maxim care poate trece până la administrarea eficientă a serului antivenin este de circa 6 ore. ACCESORII Fluierul cu bilă, alarma muntelui Capul trebuie ferit de acţiunea directă a razelor solare, mult mai intensă la munte decât la șes. Așa că trebuie neapărat să aveţi la voi fes, șapcă sau bandană. Pentru zilele mai reci foarte bun este un passe-montagne, un accesoriu asemănător unei cagule, numai că lasă mai mult loc liber în zona ochilor. Dacă tot a venit vorba de ochi, nu uitaţi de ochelarii de soare. La munte, nu sunt un moft, ci o necesitate, atât pe timp de iarnă, cât și vara. Pentru drum, pune într-un buzunar al rucsacului un fluier cu bilă (excelent pentru localizare atunci când vei solicita ajutor), o lanternă puternică, un briceag și o mică trusă de prim ajutor. Minimal, aceasta trebuie să conţină plasturi de diferite mărimi, șerveţele dezinfectante, o cremă de protecţie solară, o pensetă (pentru extragerea căpuselor, a spinilor etc) și câteva medicamente de uz general, care nu necesită recomandarea medicului (pentru dureri, diaree etc). E recomandată și o folie de supravieţuire, care poate fi achiziţionată din magazinele de echipament montan sau cele de tehnică medicală. Această folie vă protejează suplimentar, atât de căldură cât și de frigul excesiv, utilizarea ei salvând numeroase vieţi. 250 de mililitri este cantitatea de apă necesară pentru fiecare oră de traseu. Astfel, pentru un traseu de opt ore, ai nevoie de 2 litri

Autor: Evenimentul zilei Sursa: www.evz.ro  Vineri, 22 Iulie 2011